Definita cuvantului rîjnică
rîjnică (-ce), s. f. – Plantă de pădure cu flori mici albe (Cardemine impatiens). Origine îndoielnică. Poate are legătură cu sb. ružica, rižinica „trandafir, margaretă”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu rîjnică
MIÁZĂ1, miaze, s. f. Nume dat bolilor provocate de larvele unor insecte care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. – Din it. miasi. Vezi definitia »
TABACHÉRĂ s. f. 1. cutiuță în care se păstrează tutunul și țigările. 2. ferestruică în planul acoperișului unei construcții care se deschide ca un capac. (< ngr. tabakera, it. tabacchiera) Vezi definitia »
peteúcă s.f. (reg.; înv.) legătură de tei cu care se prinde leuca de carâmbul de sus al carului. Vezi definitia »
PERMANÉNȚĂ s.f. Durată constantă, neîntreruptă a unui lucru; neîntrerupere; statornicie. ♦ În permanență = permanent, fără întrerupere. ♦ Birou, serviciu în unele întreprinderi care funcționează fără întrerupere. [Cf. fr. permanence, it. permanenza]. Vezi definitia »
OSTEOFLEBÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a venelor din interiorul oaselor. [< fr. ostéophlebite]. Vezi definitia »