BLASFÉM s. n. 1. blasfemie, hulă. 2. blestem. (< fr. blasphème) Vezi definitia »

CHERÉM s. n. (Pop. și fam.; în expr.) A fi (sau a se afla, a sta etc.). la cheremul cuiva = a fi (sau a se afla, a sta etc.) la discreția, la bunul plac al cuiva. A avea pe cineva la cheremul său = a dispune de cineva după voie. – Din tc. kerem „favoare, bunăvoință”. Vezi definitia »

POST-MÓRTEM adv., adj. inv. (despre o distincție) după moarte. (< lat. post-mortem) Vezi definitia »

BERCHEM [bérhem], Claesz Pietersz (1620-1683), pictor olandez. Influențat în alegerea temelor și în distribuția luminii de arta și peisajul italian („Tivoli”). Peisaje în care realitatea este transformată de imaginație („Apus de soare”). Vezi definitia »

ARHIFONÉM, arhifoneme, s. n. (Fon.) Unitate fonologică superioară fonemului, caracterizată prin îmbinarea unor trăsături distinctive provenind din mai multe foneme înrudite. – Din fr. archiphonème. Vezi definitia »