Definita cuvantului spoi
spoí (-oésc, -ít), vb. – 1. A vărui, a da cu var pereții. – 2. A cositori, a acoperi un vas cu un metal protector. – 3. A mîzgăli, a boi, a unge, a mînji. – 4. (Refl.) A se boi, a se farda, a se sulemeni. – 5. (Refl.) A se cizela, a se rafina, a se civiliza. Sl. spoiti „a lipi” (Cihac, II, 358; Conev 63), cf. sb. spojiti „a cositori”. – Der. spoială, s. f. (văruit, spoit; cositorit; superficialitate, lustru fără consistență); spoi, s. n. (fard, pictură); spoit, s. n. (văruit; cositorit; zugrăveală); spoitor, s. m. (cel care spoiește; piatră acră; vinețea, Centaurea moschata); spoitoreasă, s. f. (chivuță).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu spoi
SOÍ2, soiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) murdări, a (se) umple cu soi1. – Din soi1. Vezi definitia »
stoi, -ie, adj. (reg.) care nu poate fi clintit; de neclintit. Vezi definitia »
drâmboí2 / drâmboiá (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se drâmboiéște / se drâmboiáză, imperf. 3 sg. se drâmboiá; conj. prez. 3 să se drâmboiáscă / să se drâmboiéze Vezi definitia »
BRIBÓI s. m. Plantă erbacee cu flori purpurii (Geranium silvaticum). Vezi definitia »
forfói s.m. (reg.) pompă, paradă, podoabe. Vezi definitia »