Definita cuvantului suliță
súliță (-țe), s. f. – 1. Lance. – 2. (Olt.) Săgeată. Sl. (slov., cr., pol., rus.) sulica (Miklosich, Lexicon, 903; Cihac, II, 380), cf. mag. szuca. – Der. sulițar (var. sulițaș), s. m. (lăncier); sulițică, s. f. (plantă, Dorycnium herbaceum); însulița, vb. (a împunge, a răni cu sulița).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu suliță
SCHIMOSITÚRĂ s. f. v. schimonositură. Vezi definitia »
FOSFATÁZĂ s.f. Enzimă capabilă să hidrolizeze și să precipite sărurile organice ale acidului fosforic. [< fr. phosphatase]. Vezi definitia »
ESCUÁDĂ s.f. (Ieșit din uz) Fracțiune dintr-o unitate militară comandată de un caporal sau de un brigadier; căprărie. [Pron. -cu-a-. / < fr. escouade]. Vezi definitia »
caracudă, caracude s. f. (intl.) 1. om naiv. 2. hoț de mărunțișuri. 3. prostituată urâtă și bețivă. Vezi definitia »
TRÓIȚĂ, troițe, s. f. Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții și uneori încadrată de o mică construcție), așezată la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri legate de un eveniment. ♦ Icoană, formată din trei părți, dintre care cele laterale sunt prinse cu balamale, ca niște obloane, de cea din mijloc; triptic. [Acc. și: troíță. – Pr.: tro-i-] – Din sl. troica. Vezi definitia »