Definita cuvantului terțiu
terțíu (-íe), adj. – (Berbec) care are peste doi ani. – Var. tîrțiu, interțiu, (în)tărțîu. Lat. tertĭus, al cărui rezultat normal, *terți, a primit suf. -iu, ca negriu ‹ negru, suriu ‹ sur etc. După Pușcariu 1740 și REW 8679, de la un lat. *tertῑvus: după Tiktin, din lat. in tertĭo (anno), cu ideea că ar fi vorba de o formație cultă; după Giuglea, Contribuții, 20 și Candrea, din lat. *tertianeus. Cf. anțărț, terță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu terțiu
bariu, -e, barii, adj. mare; imens, uriaș. Vezi definitia »
STRIU, striuri, s. n. Fiecare dintre șanțurile mici și paralele de pe suprafața unui obiect, a unei roci etc. – Din fr. strie. Vezi definitia »
COMPENSATÓRIU, -IE, compensatorii, adj. Care compensează; compensator. ♦ (Jur.) Care duce la repararea unei pagube. ◊ Daune compensatorii = sumă de bani ce se plătește de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neexecutarea unei obligații. – Din fr. compensatoire. Vezi definitia »
ACVATERÁRIU s. n. combinație între un acvariu și un terariu. (< acva/riu/ + terariu) Vezi definitia »
ISÓDIU s. n. cântec de intrare al corului, satiric, în teatrul antic grec. (< it. isodio, gr. eisodos) Vezi definitia »