Definita cuvantului țintirim
țintirím (țintirimuri), s. n. – Cimitir. – Var. ținterim. Lat. coementerium, cf. cimitir, prin intermediul mag. cinterem (Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Gáldi, Dict., 97; cf. Miklosich, Fremdw., 81).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu țintirim
talím (-muri), s. n. – 1. Ceremonial, plecăciune. – 2. Lingușeală. – Mr. tilime „instrucție”, megl. tălim. Tc. talim „îndeletnicire” (Roesler 603; Șeineanu, II, 346; Lokotsch 2008; Ronzevalle 65), cf. ngr. ταλίμι, bg. talim, sb. talum. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
CVASIUNANÍM, -Ă adj. Aproape unanim. [Pron. -si-u-. / cf. it. cuasi unanimo]. Vezi definitia »
TAUTONÍM s. n. epitet specific care repetă numele generic al unei plante. (< fr. tautonyme) Vezi definitia »
NOBILÍSSIM s.m. (Ist.) Înalt demnitar bizantin, care urma în ierarhie după împărat. [< lat. nobilissimus]. Vezi definitia »
MORFONÍM s. n. nume de plantă bazat pe caracterele morfologice ale acesteia. (< fr. morphonyme) Vezi definitia »