Definita cuvantului tîrtan
tîrtán (-ni), s. m. – 1. Evreu. – 2. Plante (Salsola kali, Crambe tartarica). Germ. Untertan „persoană” (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca art. indefinit, cf. omidă, strachină. Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine pînă în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tîrtan
TRACOMÁN, -Ă, tracomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă tracomanie. – Trac + man[ie]. Vezi definitia »
IZOBUTÁN s. m. izomer al butanului, gaz inflamabil incolor, folosit lichefiat drept combustibil casnic. (< fr. isobutane) Vezi definitia »
BARREMIÁN, -Ă, barremieni, -e, adj., s.n. (Din) ultimul etaj al cretacicului inferior. (din fr. barrémien) Vezi definitia »
ládan s. n. – O rășină aromatică. Gr. λάδανον. Împrumut cult (sec. XVII). Vezi definitia »
BANÁN s.m. (Bot.) Plantă tropicală arborescentă cu frunze late și lunguiețe, ale cărei fructe cresc în ciorchine; bananier. [< banană, cf. it. banano]. Vezi definitia »