Definita cuvantului vătui
vătúi (-i), s. m. – Animal (mai ales ied sau iepure) de un an. – Var. vătuiu, văitoi. Mr., megl. vitul’u. Lat. *vĭtŭleus (Weigand, Krit. Jb., XII, 98; Weigand, Jb., XVI, 230; Pușcariu 1867; REW 9406). Der. din lat. *haeduleus (Lexiconul de la Buda) sau din mag. fiatal „tînăr” (Cihac, II, 534) nu este probabilă. Se folosea mai demult ca adj., cf. Dosoftei, taur vătui „tăuraș”. Din rom. trebuie să provină alb. vëtulj(ë), rut. vatulja, vrtujka, pol. wetula (Candrea, Elementele, 405).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vătui
AUTOATRIBUÍ vb. refl. a-și atribui sieși. (< auto1- + atribui) Vezi definitia »
ciurui, ciuruiesc v. t. (în sport) a înscrie multe goluri echipei adverse. Vezi definitia »
șfăifuí, șfăifuiésc, vb. IV (reg.; despre capetele butucilor) a rotunji cu ferăstrăul. Vezi definitia »
șupurluí, pers. 3 sg. șupurluiéște, vb. IV refl. (reg.; despre vite) a năpârli. Vezi definitia »
ZAVISTUÍ, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face sau a băga intrigi. [Var.: zavistií vb. IV] – Din sl. zavistvovati. Vezi definitia »