Definita cuvantului brazdă
BRÁZDĂ, brazde, s. f. 1. Fâșie îngustă de pământ, tăiată și răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. ◊ Loc. adj. Din (sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care servește la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. ◊ Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 3. Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; răzor1. 5. Urmă, dâră, pârtie. ♦ Crestătură. 6. Fig. Zbârcitură, cută a feței; rid. – Din sl. brazda.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu brazdă
MANIÉRĂ s.f. 1. (De obicei la pl.) Fel de a se purta în societate; comportare corectă, cuviincioasă. 2. Fel, chip, mod, procedeu. ♦ Mod specific de realizare a unui lucru, a unei opere; ansamblu de procedee și de mijloace de expresie caracteristice unui artist. 3. Afectare, artificialitate în stil. [Pron. -ni-e-. / < fr. manière, it. maniera]. Vezi definitia »
MADRIÉRĂ s. f. (constr.) 1. scândură groasă, grindă, dulap. 2. centură (de beton). 3. (mar.) platformă a unui ponton de acostare. (< fr. madrier) Vezi definitia »
MOTOCICLÉTĂ s. f. vehicul cu două roți montate pe un cadru cu motor. (< fr. motocyclette) Vezi definitia »
SPONGICULTÚRĂ s. f. cultura spongierilor. (< fr. spongiculture) Vezi definitia »
RADIÉRĂ2 s. f. gravură în apă tare. (după germ. Radierung) Vezi definitia »