TAC², tacuri, s. n. Baston special de lemn, cu care jucătorii izbesc bilele la biliard; achiu². – Din ngr. tákos. Vezi definitia »

păteác, păteácuri, s.n. (reg.) 1. pătuț, pătuc. 2. postament de scândură, pe care se așază fânul sau snopii în stog; pătiuc. 3. claie, căpiță de fân; glugă de coceni (clădită pe ramurile unui copac). Vezi definitia »

ZLAC¹, zlácuri, s. n. Iarbă de păscut, de pe pajiște. (din sl. zlakŭ) Vezi definitia »

SUMÁC s.n. Arbust mediteranean ale cărui frunze, bogate în tananți, sunt folosite la fabricarea pieilor fine. [< fr. sumac, cf. ar. summâq]. Vezi definitia »

GÂNSÁC, gânsaci, s. m. (Pop.) Gâscan. – Din bg. găsak. Vezi definitia »