cioc², cioci, s.m. (reg.; la pl.) cucuruz cules de pe cocean. Vezi definitia »

știubăróc s.n. (reg.) 1. trunchi de copac scorburos sau scobit care, îngropat în pământ, servește ca ghizd la fântână. 2. fântână cu izvor la mică adâncime și cu ghizdul din copac scorburos. Vezi definitia »

SCOC, scocuri, s. n. 1. Canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii sau a joagărului; lăptoc, uluc. ♦ Groapă, adâncitură făcută de apa care cade din scoc (1) ♦ P. gener. Jgheab, canal pentru scurgerea unui lichid. 2. Construcție din lemn în formă de jgheab, pe care alunecă buștenii de la locul de tăiere până la căile de transport. 3. Jgheab sau tub metalic folosit la transportul prin alunecare al produselor miniere excavate. – Din scr. skok. Vezi definitia »

MULTIBLÓC adj. (Tehn.) Format din mai multe blocuri. [Et. incertă]. Vezi definitia »

cocióc (cociócuri), s. n. – 1. Mlaștină. – 2. Cap, capăt. Origine necunoscută. Pare a fi un cuvînt expresiv, bazat pe o reduplicare a lui cioc; însă această explicație nu se potrivește cu primul sens. DAR propune o legătură cu rus. kočka „grind într-o regiune mlăștinoasă”. Vezi definitia »