CIULÉI, ciulei, s. m. Mică plantă erbacee cu frunze înguste și țepoase, cu tulpina foarte ramificată și acoperită cu peri (Ceratocapus arenarius). – Et. nec. Vezi definitia »

mihéi, mihéiuri, s.n. (reg.) atelier; masa tâmplarului; strung. Vezi definitia »

cușeí, cușeiésc, vb. IV (reg.) a gusta, a bea puțin. Vezi definitia »

TĂIEȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit făcut din făină, apă, sare (și ouă) tăiat in șuvițe lungi si subțiri, care se fierb în supă sau se gătesc cu brânză, cu nuci etc. [Pr.: tă-i-. – Var.: tăițéi s. m. pl.] – Tăiați (pl. lui tăiat, part. lui tăia) + suf. -ei (după it. tagliatelli). Vezi definitia »

MÉSIEI s. m. g.-d. art. v. mésia. [DMLR] Vezi definitia »