TERIOMÓRF, -Ă adj. care prezintă teriomorfism. ◊ (arheol.; despre motive ornamentale) în formă de fiară. (< it. teriomorfo) Vezi definitia »

HIDROMÓRF, -Ă adj. 1. (despre soluri) ale cărui carac-tere se datoresc în mare parte prezenței temporare sau permanente a apei. 2. (despre organe vegetale) adaptat la viața subacvatică. (< fr. hydromorphe) Vezi definitia »

SURF s.n. Dans modern de proveniență nord-americană. [Pron. săf. / < engl. surf]. Vezi definitia »

alomórf s. n., pl. alomórfe Vezi definitia »

RIZOMÓRF, -Ă I. adj. de forma unei rădăcini. II. s. n. organ de înmulțire vegetativă, filamente miceliene dispuse în rețea, la unele ciuperci, care atacă scoarța sau rădăcina arborilor. (< fr. rhizomorphe) Vezi definitia »