BĂRCÚȚĂ, bărcuțe, s. f. Diminutiv al lui barcă. - Barcă + suf. -uță. Vezi definitia »

mesálă, mesále, s.f. (reg.) 1. față de masă; cearșaf. 2. bucată de pânză brodată cu aur și perle, purtată pe cap. Vezi definitia »

SIRIÁCĂ s. f. 1. Limbă literară bazată pe un dialect arameic răsăritean, întrebuințată în literatură și liturghie de către numeroase biserici creștine răsăritene. 2. Arameica vorbită de către comunitățile creștine. (din lat. syriacus = sirian < gr. syriakós = din vechea Sirie, situată în SV Asiei, învecinându-se cu Marea Mediterană și acoperind teritoriile actuale ale Siriei, Libanului, Israelului și Iordaniei) Vezi definitia »

smídă², smíde, smízi și smíduri, s.f. (reg.) 1. desiș în pădure format din tufișuri de mărăcine, zmeură, mure etc.; sihlă, smidar, smidărie. 2. loc prăpăstios, unde se pătrunde greu. 3. gard viu. 4. (în forma: simidă) grămadă de butuci și frunze în dezordine. Vezi definitia »

PSEUDOBÁCĂ s.f. (Bot.) Bacă falsă la cucurbitacee, la soc etc. [< pseudo- + bacă]. Vezi definitia »