EXPECTORÁȚIE s.f. Eliminare (prin tuse) a mucozităților din căile respiratorii; expectorare. ♦ (concr.) ceea ce se expectorează; flegmă. [Gen. -iei, var. expectorațiune s.f. / < fr. expectoration]. Vezi definitia »

ULTRASONOSCOPÍE s. f. ultrasonografie. (< fr. ultrasonoscopie) Vezi definitia »

ACRIDOLOGÍE s. f. parte a entomologiei care studiază lăcustele. (< acrido- + -logie) Vezi definitia »

ANAFRODIZÍE s. f. absență, diminuare a apetitului sexual. (< fr. anaphrodisie) Vezi definitia »

PARALEXÍE s.f. Tulburare a vorbirii constând în citirea deformată a cuvintelor. [Gen. -iei. / < fr. paralexie, cf. gr. para – lângă, lexis – dicțiune]. Vezi definitia »