stivălúă s.f. (reg.) apă stătătoare și adâncă. Vezi definitia »

VIOÁRĂ³, viori, s. f. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, având întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează când sunt atinse cu arcușul sau când sunt ciupite; violină, scripcă. [Pr. vi-oa- – Pl. și: vioare] – Cf. it. viola. Vezi definitia »

GABÁRĂ s.f. (Mar.) Ambarcație cu fundul plat, care servește la transportul pietrei pentru construcțiile hidraulice sau ca platformă plutitoare pentru instalarea unor macarale. ♦ Ambarcație mare de lemn cu pânze sau cu rame, folosită în trecut pentru transportul mărfurilor. [Cf. fr. gabare, it. gabarra]. Vezi definitia »

samachíșă s. f. – Cheag, chișleag. – Var. sămăchișe. Sb. samokiš (Candrea), cf. ceh. samokiška (Cihac, II, 324; Tiktin) și chișcă, chișleag. În Mold. și Trans. Vezi definitia »

ESTRÁDĂ, estrade, s. f. 1. Platformă (demontabilă) de dimensiuni mici, adesea improvizată, într-o sală sau în aer liber, pe care se desfășoară reprezentații artistice. ◊ Loc. adj. De estradă = (despre muzică, concerte, spectacole) distractiv, ușor și variat; (despre teatre) care dă spectacole cu program distractiv, ușor și variat. ♦ Platformă ridicată față de nivelul unei săli, pe care este așezată masa prezidiului, catedra etc. 2. Gen muzical ușor, distractiv, cuprinzând mici piese vocale și instrumentale cu caracter dansant. – Din fr. estrade. Vezi definitia »