Definita cuvantului futut
futut,- ă, futuți, -te adj. (obs.) 1. (d. oameni) care a avut un contact sexual. 2. (d. lucruri) stricat, defect. 3. (d. oameni) băut; nenorocit, distrus. 4. (tox.) aflat sub influența unei supradoze de substanțe narcotice; năuc, drogat.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu futut
slut (-tă), adj. – Urît, monstruos, diform, oribil. Sb. sluta (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Scriban). Der. din bg. splut „putred” (Cihac, II, 360), nu este probabilă. Rut. sluta, slutyi ar putea să nu provină din rom. (cf. Candrea, Elemente, 409). – Der. sluți (var. sluti), vb. (a urîți, a desfigura); sluțenie (var. slutenie), s. f. (urîțenie; pocitanie, lighioană); sluțitură, s. f. (hîrcă, hîzenie). Vezi definitia »
FIZIOTERAPEÚT, fizioterapeuți, s. m. Specialist în fizioterapie. [Pr.: -zi-o-te-ra-pe-ut] – Din fizioterapeutică (derivat regresiv). Vezi definitia »
ARGONAÚT s.m. 1. (Mit.) Nume dat eroilor antici greci care au plecat în Colchida (pe corabia „Argo”) să aducă lâna de aur. ♦ (Fig.) Navigator, îndrăzneț. 2. (Zool.) Specie de moluscă cefalopodă care trăiește în mările calde. [Pron. -na-ut, pl. -uți. / < fr. argonaute, cf. gr. argonautes < Argos – polis în Grecia antică, nautes – corăbier]. Vezi definitia »
BUT2, buturi, s. n. Bucată (mare) de carne; coapsa de dinapoi a animalelor rumegătoare, a căror carne servește ca aliment. – Din tc. but. Vezi definitia »
REVOLÚT, -Ă adj. 1. Care și-a încheiat cursul, care s-a terminat; împlinit. 2. (Bot.; despre unele părți ale plantelor) Întors în afară, în jos. [Cf. fr. révolu, lat. revolutus]. Vezi definitia »