TÚTĂ¹, tute, s. f. (Reg.) Persoană care vorbește vrute și nevrute; p. ext. prostănac, tont. – Et. nec. Vezi definitia »

bahórniță (bahórnițe), s. f. – Baborniță, vrăjitoare. Sb. bachornica „vrăjitoare”. Folosit numai în Munt. Vezi definitia »

smútiță, smútițe, s.f. (reg.) 1. femeie tânără și ursuză, cu aspect neglijent, nepieptănată. 2. (în forma: șmutiță) fată neastâmpărată. Vezi definitia »

BRAȚÉTĂ s. f. a merge (cu cineva) la ~ = a merge (cu cineva) de braț. (< it. /a/ braccetto) Vezi definitia »

SEROTONÍNĂ s.f. Compus chimic prezent în organism, cu un rol important în biochimismul funcțional al creierului. [< engl. serotonin]. Vezi definitia »