potóc s.n. (reg.) pârâu. Vezi definitia »

TROC s. n. schimb de produse în natură, fără intervenția banilor. (< fr. troc) Vezi definitia »

bobóc (bobóci), s. m. – 1. Floare care începe să se deschidă. – 2. Frumusețe, minunăție. – 3. Pui de rață sau de gîscă. – Mr. bubuche, megl. babuchie. Ngr. μπουμπούϰι (Cihac, II, 639; DAR), cf. alb. bubukje. – Der. îmboboci, vb. (a se deschide, a se desface), cf. mr. mbubuk isescu. Vezi definitia »

motântoc, -oacă, motântoci, -oace adj. încet, bleg, lipsit de energie. Vezi definitia »

TRILÓC adj. (despre avioane) cu trei locuri. (după fr. triplace) Vezi definitia »