PROCÚBITUS s. n. (med.) poziție a corpului culcat pe burtă; decubit ventral. (< fr. procubitus) Vezi definitia »

REDÚS, -Ă, reduși, -se, adj. 1. Scăzut, micșorat, diminuat (ca proporții, cantitate, intensitate, valoare). ♦ (Despre funcții și expresii algebrice) Asupra căreia s-a efectuat operația pentru obținerea celei mai simple forme; simplificat. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, de cultură, mărginit, prost. 3. (Chim.; despre substanțe) Din care a fost scos oxigenul și care a câștigat electroni. – V. reduce. Vezi definitia »

Belarús / Bielorúsia (stat) (Bie-) s. propriu n. / f., g.-d. (statului) Belarús / Bielorúsiei Vezi definitia »

BIELORÚS, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Bielorusia (Belarus). ◊ (s. n.) unul dintre dialectele slavei orientale, vorbit de bieloruși. (< rus. belorus) Vezi definitia »

RÍCTUS s.n. Strâmbătură a gurii provocată de o contracție a mușchilor feței sau de un râs forțat. [< fr., lat. rictus]. Vezi definitia »