Definita cuvantului australopitecus
AUSTRALOPITÉCUS (‹ fr. {i}; {s}lat. australis „de sud” + gr. pithekos „maimuță”) s. m. Reprezentant al unui grup eterogen antropomorf, cunoscut exclusiv în Africa de SE, apărut în urmă cu 4 mil. de ani ♦ A. gracilus, avea talie mică (1,30 m, 30 kg), schelet alcătuit din oase subțiri, capacitate craniană de 450 cm3, caractere ce îl apropie de genul homo. A. robustus, prezenta forme de talie mare (1,60 m, 60 kg), capacitate craniană de 530 cm3, bolta craniană aproape plată, caninii mai dezvoltați decît ceilalți dinți și schelet alcătuit din oase mai groase.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu australopitecus
ÓPUS1, opusuri, s. n. (Muz.) Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. [Scris și (prescurtat): op] – Din fr. opus, germ. Opus. Vezi definitia »
STRATOCÚMULUS s.n. Formație compusă din nori cumulus și stratus cu bază ondulată, situați la o altitudine medie de 2000 m; cumulostratus. [< fr. strato-cumulus]. Vezi definitia »
FÚCUS s.m. Gen de alge marine de culoare roșie-brună. [< lat., fr. fucus]. Vezi definitia »
ANTITRÁGUS s. n. una dintre proeminențele pavilionului urechii, opusă și posterioară tragusului. (< fr. antitragus) Vezi definitia »
URAEUS s.n. Reprezentare a șarpelui naja, care orna coroana faraonilor. [Pron. u-ré-us. / < fr., lat. uraeus, cf. gr. ouraios – al cozii]. Vezi definitia »