MUNICÍPIU s. n. 1. (ant.) titlu dat orașelor supuse autorității Romei, dar care își păstrau dreptul de autonomie în treburile interne. 2. oraș mare cu administrație proprie. (< lat. municipium) Vezi definitia »

EXERCÍȚIU, exerciții, s. n. 1. Acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. ♦ Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă. ♦ Temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoștințelor etc. într-un anumit domeniu. 2. (Despre un funcționar, o persoană oficială; în sintagma) în exercițiul funcțiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. 3. (Ec.; în sintagma) Exercițiu bugetar = perioadă de timp, de obicei de un an, pentru care se întocmește și se execută bugetul unui stat. [Pr.: eg-zer-] – Din fr. exercice, lat. exercitium. Vezi definitia »

chiolhaníu, chiolhaníi, s.m. (înv.) om șiret, ceapcân. Vezi definitia »

BACIU, Ștefan (n. Brașov, 1918-1993, d. Honolulu), poet român. Stabilit în Honolulu. Prof. univ. la Washington și Honolulu. Versuri tradiționaliste, dominate de vitalism („Poemele poetului tînăr”), avangardiste („Îngerul malagambist în Insula Rahu”, „Singur în Singapur”) și evocări nostalgice („Cetatea lui Bucur”, „Caiet de vacanță”). Vezi definitia »

psălmuitóriu, psălmuitóri, s.m. (înv.) persoană care psălmuiește, care cântă psalmi. Vezi definitia »