APOZÍȚIE s.f. 1. Atribut substantival care stă la nominativ, indiferent de cazul în care este substantivul pe care îl determină sau (rar) care stă în același caz cu acesta. 2. (Bot.) Creștere în grosime a membranelor celulare prin depunerea succesivă de straturi noi. [Gen. -iei, var. apozițiune s.f. / cf. fr. apposition, lat. appositio]. Vezi definitia »

RINORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie pe nas. [Gen. -iei. / < fr. rhinorragie, cf. gr. rhis – nas, rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »

STEREOTIPÍE s.f. 1. (Poligr.) Stereotipar. ♦ Clișeu metalic obținut prin procedeul stereotiparului. ♦ Instalația și încăperea în care se lucrează stereotiparul într-o tipografie. 2. Simptom al unor boli mintale manifestat prin repetarea stereotipă a acelorași cuvinte sau mișcări. 3. (Fig.) Stereotipism. [Gen. -iei. / < fr. stéréotypie]. Vezi definitia »

CARDIOTOMÍE s. f. 1. incizie chirurgicală a inimii. 2. incizie a cardiei. (< fr. cardiotomie) Vezi definitia »

CRISTALOGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază formele, proprietățile și legile de formare a cristalelor. [Gen. -iei. / < fr. cristallographie, cf. gr. krystallos – cristal, graphein – a descrie]. Vezi definitia »