ETÚVĂ, etuve, s. f. Aparat metalic, de diferite forme și dimensiuni, folosit pentru sterilizare și deparazitare prin mijloace chimice și fizice. – Din fr. étuve. Vezi definitia »

ARIPIOÁRĂ, aripioare, s. f. 1. Diminutiv al lui aripă. 2. Parte mobilă a unei aripi de avion, care servește pentru comandă și control. [Pr.: -pioa-]. Vezi definitia »

copálă, copále, s.f. (reg.) prăjină în vârful căreia se așază un smoc de paie sau de zdrențe, pentru a speria păsările stricătoare; sperietoare. Vezi definitia »

PRIMIGÉSTĂ adj., s. f. (femeie) gestantă pentru prima oară. (< fr. primigeste) Vezi definitia »

prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast). Vezi definitia »