Definita cuvantului beskizi
BESKIZI (pol. BESKIDY, ceh. BEZKYDY), masiv muntos cristalin, în Carpații nord-vestici, la granița dintre Ceho-Slovacia, Polonia și Ucraina, între pasurile Jablonica (la V) și Dukla (la E). Orografic se împart în B. de Est și B. de Vest. Lungime: c. 300 km. Alt. max.: 1.725 m (vf. Babia Góra). Din acest masiv izv. Vistula. Parcuri și rezervații naturale.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu beskizi
cotorozí, pers. 3 sg. cotorozéște, vb. IV (reg.; despre găini) a cotcodăci. Vezi definitia »
BAZI- elem. „fundament, bază”; „alcalin”. (< fr. basi-, cf. gr. basis, suport) Vezi definitia »
PRÂNZÍ, prânzesc, vb. IV. Intranz. A lua masa de prânz, a mânca de amiază; a dejuna. – Din prânz. Vezi definitia »
LOLLÁRZI s.m.pl. Participanți la mișcarea țărănească din sec. XIV îndreptată împotriva bisericii catolice și exploatării feudale în câteva țări din apusul Europei. [< germ. Lollarden, cf. ol. lollen – a murmura rugăciuni]. Vezi definitia »
păzí (păzésc, păzít), vb. – 1. A străjui, a observa. – 2. A face de gardă. – 3. A proteja, a apăra. Mr. păzire, megl. păzǫs. Sl. paziti „a urmări atent” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 551; Tiktin), cf. bg. pazja „a alimenta”, slov. paziti „a avea grijă”. – Der. pază, s. f. (gardă; supraveghere; protecție); păzitor, s. m. (paznic, gardian, strajă); păzitură, s. f. (Trans., aliment, mîncare), pentru semantismul căruia cf. bg.; paznic, s. m. (gardă, strajă). – Din rom. provine bg. pazitor (Miklosich, Bulg., 130; Miklosich, Fremdw., 117). Vezi definitia »