CONTRACEPTÍV, -Ă adj., s. n. anticoncepțional. (< fr. contraceptif) Vezi definitia »

PREDICATÍV, -Ă, predicativi, -e, adj. 1. (Gram.) Care formează sau poate forma predicatul (1); referitor la predicat. ◊ Verb predicativ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziții. Nume predicativ = nume care, împreună cu un verb copulativ, formează predicatul unei propoziții. Propoziție predicativă = propoziție care îndeplinește rolul de nume predicativ. 2. (Log.) Care se referă la predicat (2), care aparține predicatului. – Din fr. prédicatif. Vezi definitia »

ANTIHIPERTENSÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) contra hipertensiunii. (< anti- + hipertensiv) Vezi definitia »

AMPLECTÍV, -Ă adj. (bot.; despre organe) care îmbrățișează complet alte organe. (< fr. amplectif) Vezi definitia »

DUBITATÍV, -Ă adj. care exprimă o îndoială, un dubiu. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță sau o bănuială cu privire la o acțiune. (< fr. dubitatif, lat. dubitativus) Vezi definitia »