Definita cuvantului tăgăduială
TĂGĂDUIÁLĂ, tăgăduieli, s. f. Nerecunoaștere, negare, contestare. – Din tăgădui + suf. -eală.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu tăgăduială
SALBÁNDĂ, salbande, s. f. (Geol.) Zona de contact dintre un filon și roca pe care o străbate acesta. – Din fr. salbande, germ. Salband Vezi definitia »
ZAVÉZĂ s.f. (Var.) Zăvează. Vezi definitia »
DIOCÉZĂ s. f. 1. fiecare dintre cele 14 provincii ale Imperiului Roman (din sec. IV), create de Dioclețian. 2. circumscripție ecleziastică condusă de un (arhi)episcop; dieceză, eparhie. (< fr. diocèse, lat. diocesis, gr. dioikesis) Vezi definitia »
BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s. f. Proeminență rotundă a unui lucru; protuberanță. – Din bulbuca + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »
NĂLUCEÁLĂ, năluceli, s. f. (Rar) Nălucă (2). – Năluci + suf. -eală. Vezi definitia »