Definita cuvantului bisturiu
BISTURÍU (‹ fr. {i}) s. n. Instrument utilizat la disecția sau la secționarea țesuturilor vii. ♦ B. electric = b. folosit în chirurgia modernă, care realizează incizia cu ajutorul curenților electrici de înaltă frecvență. ♦ B. cu laser = b. care utilizează o rază laser în operații de mare precizie și finețe.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bisturiu
JÁPIU, japiuri, s. n. (Reg.) Așternutul de sub șa; pătură. Vezi definitia »
buiurdíu, buiurdíuri, s.n. (înv.) ordin scris de un pașă, de un vizir. Vezi definitia »
FEROVANÁDIU s. n. aliaj de fier și vanadiu. (< fr. ferrovandium) Vezi definitia »
NOBÉLIU s. n. Element chimic transuranic obținut pe cale artificială. – Din fr. nobelium. Vezi definitia »
HÉLIU. s. n. Element chimic din familia gazelor nobile, rar, inert, incolor și inodor, cel mai ușor dintre gazele din atmosferă, întrebuințat la umplerea baloanelor dirijabile, fiind neinflamabil. – Din fr. hélium. Vezi definitia »