Definita cuvantului expectorație
EXPECTORÁȚIE, expectorații, s. f. 1. Secreție a căilor respiratorii, eliminată prin tuse; spută, flegmă. 2. Eliminare prin tuse a produselor patologice din plămâni sau din căile respiratorii superioare; expectorare. – Din fr. expectoration.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu expectorație
CIRCUMVALÁȚIE s.f. 1. Ansamblu de fortificații executat de asediatorul unei cetăți, unui oraș etc. contra vreunui atac dinafară. 2. Șosea de ocolire a unui oraș sau a altui centru aglomerat. [Gen. -iei, var. circumvalațiune s.f. / < lat. circumvallare – a înconjura cu fortificații, cf. fr. circonvallation]. Vezi definitia »
AGRIPNÍE, agripnii, s. f. (Med.) Insomnie. – Din fr. agrypnie. Vezi definitia »
HIPOFAGÍE s.f. Hrănire cu carne de cal. [Gen. -iei. / < fr. hippophagie, cf. gr. hippos – cal, phagein – a mânca]. Vezi definitia »
PRIBEGÍE, pribegii, s. f. Faptul de a pribegi. 1. Rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare. 2. Părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu. – Pribeag + suf. -ie. Vezi definitia »
COLECISTOPATÍE s. f. denumire generală pentru bolile căilor biliare. (< fr. cholécystopathie) Vezi definitia »