BOZGOR, bozgori, s.m. Denumire atribuită ungurilor (îndeosebi secuilor) de către românii ardeleni. Termenul provine de la cuvântul bașkir, un neam turcic din zona munților Urali despre care se crede că ar fi strămoșii secuilor. În ciuda vechimii sale de aproximativ 1 mileniu, termenul a căpătat în ultimul secol o denotație peiorativă. Vezi definitia »

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a realizat o invenție (1); inventar. – Inventa + suf. -tor (după fr. inventeur). Vezi definitia »

POSTERIÓR, -OÁRĂ, posteriori, -oare, adj. 1. Care vine, urmează sau se petrece după cineva sau ceva; ulterior. ♦ (Adverbial) Mai târziu. 2. Care se află sau este așezat în partea dindărăt, de dinapoi. ♦ (Despre sunete, în special despre vocale) Al cărui punct de articulație este situat în partea de dinapoi a cavității bucale. [Pr.: -ri-or] – Din fr. postérieur, lat. posterior. Vezi definitia »

PROSECTÓR s.m. Persoană însărcinată să prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor. [< fr. prosecteur, lat. prosector]. Vezi definitia »

CAPTATÓR s. n. 1. dispozitiv tehnic pentru captare. ♦ ~ solar = instalație pentru captarea și transformarea energiei solare în energie termică sau electrică. 2. ~ de curent = dispozitiv montat la capătul unui troleu pentru a face un contact alunecător cu firul aerian. (după fr. capteur) Vezi definitia »