ÁRTOS, artose, s. n. Pâine specială adusă la biserică, în ajunul sărbătorilor religioase, pentru a fi binecuvântată. – Ngr. artos. Vezi definitia »

PLANTURÓS, -OÁSĂ adj. (despre oameni) cu forme pline, gras; masiv. (< fr. plantureux) Vezi definitia »

TURBÓS, -OÁSĂ, turboși, -oase, adj. (Despre terenuri, locuri) Cu turbă¹. – Turbă¹ + suf. -os. Vezi definitia »

caraghiós (caraghióși), s. m. – 1. Bufon, actor de farse. – 2. Personaj ridicol. – Var. caraghioz. – Mr. caraghios, megl. cărăghioz. Tc. kara göz „ochi negri”, fanfaron din teatrul turcesc (Șeineanu, II, 88; Lokotsch 1079; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 219); cf. ngr. ϰαραγϰιόζης, bg. karagioz. – Der. caraghios, adj. (ridicol, hazliu); caraghioslîc, s. n. (farsă, bufonadă), din tc. karagözlük. Vezi definitia »

CAZEÓS, -OÁSĂ adj. cu aspect de brânză. (< fr. caséeux) Vezi definitia »