ETANȘÓR s. n. ansamblul organelor și părților unui sistem tehnic care asigură etanșeitatea. (< fr. étancheur) Vezi definitia »

APARITÓR s.m. (Rar) 1. Nume generic dat slujbașilor inferiori (lictori, scribi) care însoțeau pe magistrații romani. 2. Mic slujbaș (un fel de aprod) la unele instituții superioare din trecut (judecătorii, universități etc.). [< lat. apparitor, cf. fr. appariteur]. Vezi definitia »

LOCUTÓR s.m. (Lingv.) Vorbitor (al unei limbi). ♦ Persoană care formulează un enunț. [< fr. locuteur]. Vezi definitia »

prăvălitór, prăvălitoáre, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) care (se) prăvălește. 2. (s.m.) lemn cilindric servind ca pârghie de ridicat greutăți. Vezi definitia »

LUCRĂTÓR, -OÁRE, lucrători, -oare, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care lucrează, care muncește. 2. (Despre zile) În care se lucrează, de lucru. 3. (Înv.; despre plantațiile de vie) Care dă rod. ♦ (Despre mine) Care poate fi exploatat, care este în activitate. II. S. m. și f. Persoană care muncește producând bunuri materiale; p. gener. orice om care muncește (într-un anumit domeniu). – Lucra + suf. -ător. Vezi definitia »