Definita cuvantului brantôme
BRANTÔME, Pierre de Bourdeille, senior de (c. 1540-1614), scriitor francez. Autor al unei „Vieți ale oamenilor vestiți și ale marilor căpitani străini și francezi”, precum și al „Vieților doamnelor galante”.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu brantôme
ASCUȚÍME s. f. 1. Faptul de a fi ascuțit. 2. Fig. Agerime (a minții), pătrundere, perspicacitate, acuitate. ◊ Loc. adv. Cu ascuțime = hotărât, ferm. – Ascuți + suf. -ime. Vezi definitia »
LĂȚÍME, lățimi, s. f. Însușirea de a fi lat; cea mai mică dintre cele două dimensiuni liniare ale unei suprafețe plane dreptunghiulare; întindere opusă lungimii. ♦ Dimensiunea mijlocie a unui corp paralelipipedic. – Lat + suf. -ime. Vezi definitia »
ARHAISME NEOLOGISME REGIONALIAME Vezi definitia »
ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spațiu albastru. 3. (Înv., peior.) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (prin restricție) ciocoime. ♦ Partidul conservator (al boierilor). – Din albastru2 + suf. -ime. Vezi definitia »
FALCONIFÓRME s.n.pl. (Zool.) Ordin de răpitoare de zi, cuprinzând uliul, acvila, vulturul-pleșuv, condorul etc.; (la sg.) pasăre din acest ordin. [Sg. falconiform. / < fr. falconiformes, cf. lat. falco – șoim, forma – formă]. Vezi definitia »