CETÉȚ, ceteți, s. m. (Înv.) Persoană care citește; cititor. – Din sl. čĩtĩcĩ. Vezi definitia »

JUNCÚȚ, juncuți, s. m. Juncușor. – Junc + suf. -uț. Vezi definitia »

tăréț, tăreáță, tăréți, tăréțe, adj. (reg.) vârtos, tare. Vezi definitia »

BĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ (‹ baltă) adj., subst. 1. Adj. Din regiunea bălților. 2. S. n. art. Vînt local, cald și umed, care suflă din primăvară pînă în toamnă dinspre S (mai ales în SE țării) în reg. bălților Dunării. 3. S. m. Rasă primitivă locală de porci, pe cale de dispariție, din lunca inundabilă a Dunării. Vezi definitia »

șumultéț, șumultéțe, s.n. (reg.) șomoltoc, șomâldoc. Vezi definitia »