Definita cuvantului bucegi
BUCEGI, masiv muntos în extremitatea estică a Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei la E, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1.000 m, și Valea Dîmboviței la V. Are aspect de podiș înalt, de c. 2.000 m. Evidente urme ale glaciațiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului) și frecvente fenomene periglaciare („Sfinxul”, nișe nivale, rîuri de pietre, grohotișuri, stîncile sub formă de ciuperci – „Babele” etc.). Alt. max.: 2.505 m (vf. Omu). Obiective turistice: Peștera Ialomiței, Cheile Tătarului, Zănoagei și Orzei, „Sfinxul”, „Babele”; cabane, hoteluri. Pe B. urcă linii de teleferic de la Sinaia și din Bușteni. Stație meteorologică de ordinul I (vf. Omu); pîrtii de bob și schi.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bucegi
múgi, s.f. (reg.) – vacă. Vezi definitia »
saigí, saigésc, vb. IV (înv. și reg.) a îndeplini funcția de saigiu (strângător al beilicului, al oieritului). Vezi definitia »
ASDINGI (sursa?) Trib al germanilor vandali care, pe vremea lui Marcus Aurelius, îndemnati (platiti?) de romani, ataca pe dacii costoboci (Cassius Dio, LXXI 12). Vezi definitia »
șomoiogí, șomoiogésc, vb. IV (reg.) 1. (despre paie, cârpe) a face șomoiog, a strânge ghem. 2. a freca cu nu șomoiog. Vezi definitia »
PRIBEGÍ, pribegesc, vb. IV. Intranz. 1. A fi pribeag; a rătăci din loc în loc; a hoinări, 2. A-și părăsi locul natal, țara; a se refugia, a emigra, a se exila. – Din pribeag. Vezi definitia »