jumáră (jumắri), s. f. – 1. Resturile rezultate din topirea slăninii porcului. – 2. Ouă bătute, papară. – Var. (Banat) jumarcă. Germ. din Austria Schmarren „mîncare cu ouă bătute prăjite în untură” (Philippide, Principii, 38; Tiktin; DAR), cf. mag. zsumórka, morzsóka „ouă bătute”, bg. džumerki „jumări”, pe care DAR îl pune în legătură poate incorect, cu rus. žimera, žomera „reziduuri”. Din sb. după Conev 88. Cu al doilea sens, se folosește numai în Munt. și la pl. Vezi definitia »

ANTANACLÁZĂ s.f. (Lit.) Figură de stil constând în reluarea unui cuvânt, folosit succesiv în alte accepții ale sale. [Pl. -ze. / < fr. antanaclase, cf. gr. antanaklasis]. Vezi definitia »

COLESTÁZĂ s. f. stază biliară. (< fr. choléstase) Vezi definitia »

CHIMOGRÁMĂ s.f. (Fiziol.) Curbă reprezentând rezultatul înregistrărilor la chimograf. [Scris și kimogramă. / < fr. kymogramme]. Vezi definitia »

horodíncă s. f. – Dans tipic. Rut. horodjanka „orășancă” (DAR). Vezi definitia »