HELIOCÉNTRIC, -Ă, heliocentrici, -ce, adj. Care aparține heliocentrismului, referitor la heliocentrism; care are soarele drept centru. ◊ Sistemul heliocentric = teorie fundamentată de Copernic, conform căreia Soarele se află în centrul sistemului nostru planetar, iar Pământul și celelalte planete se rotesc în jurul său; heliocentrism. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliocentrique. Vezi definitia »

SIMPÓTIC, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de orgie; orgiac. [Cf. gr. symposion – banchet]. Vezi definitia »

KINEZIC, -Ă adj. v. chinezic. Vezi definitia »

strupálnic, strupálnice, s.n. (reg.) curelușă care trece pe sub bărbie (la chipiu, la cască etc.). Vezi definitia »

MONOCROMÁTIC, -Ă, monocromatici, -ce, adj. Cu o singură culoare, monocrom (1). ♦ (Despre un fascicul de raze) Care este format din radiații cu aceeași lungime de undă. – Din fr. monochromatique. Vezi definitia »