FURTIȘÁG, furtișaguri, s. n. Furt (de mici proporții); ciupeală. – Furt + suf. -ișag (după magh. tolvajság). Vezi definitia »

BORCEÁG, s. m., (2, 3) borceaguri, s. n. 1. Numele a două plante din familia leguminoaselor: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructele în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. Amestec de leguminoase și cereale, cultivate pentru nutreț. 3. Semănătură de borceag (2). – Bg. borčak. Vezi definitia »

ESOFAG²(O)- elem. „esofag”. (< fr. oesophag/o/-, cf. gr. oisophagos, care duce cele ce se mănâncă) Vezi definitia »

PILEÁG, -Ă, pilegi, -e, adj. (Reg.) Chel, pleșuv. Vezi definitia »

RIPEÁG, ripeaguri, s. n. (Reg.) Carmac format dintr-un singur rând de cârlige, folosit la prinderea sturionilor din mare. – Din ucr. ripjak „scaiete”. Vezi definitia »