SILÍCIU s. n. metaloid din grupa carbonului, negricios în stare amorfă și cenușiu când este cristalizat, răspândit în natură. (< fr. silicium) Vezi definitia »

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat. Vezi definitia »

ACVATERÁRIU s.n. Combinație între un acvariu și un terariu, constând dintr-o cutie special amenajată cu pereți de sticlă și cu unul din plasă de sârmă, în care se introduce și un vas cu apă, putându-se crește amfibieni (broaște, salamandre) și șerpi de apă. [< acva(riu) + terariu]. Vezi definitia »

INTERLOCUTÓRIU, -IE adj. (jur.) cu caracter de interlocuțiune; interlocutiv. (< fr. interlocutoire) Vezi definitia »

ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. zorlu. Vezi definitia »