PORTUNEÁLTĂ s. f. portsculă. (după fr. porte-outil) Vezi definitia »

SÁSCĂ, sasce, s. f. (Pop.) Săsoaică. – Din sas + suf. -că. Vezi definitia »

CANÉTĂ s. f. țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. (< fr. canette) Vezi definitia »

góștină (góștine), s. f. – Contribuție din trecut, introdusă pentru prima oară în Muntenia de Petru Cercel (1583-85), și care era plătită la început pentru oile ce pășteau pe imașurile și terenurile necultivate ale statului. Mai tîrziu (sec. XVII) s-a plătit și pentru porci. – Var. gorștină, goșt(i)niță. Sl. goštenije „ospitalitate” (Cihac, II, 126), cf. sb. gost „oaspete”, rus. gostĭ „oaspete”, pol. gošcina „ședere”. DAR pleacă de la sensul de „contribuție pe porci”, care pare tîrzie, derivîndu-l de la groștei. După Scriban, de la un sl. *gorština „contribuție pe pășunile de la munte”, din cf. sl. goršcina „contribuții pe vii”; acest ultim cuvînt pare a fi influențat var. – Der. go(r)știnar, s. m. (persoană care strîngea această contribuție); goștinărit, s. n. (venit strîns din această contribuție). Vezi definitia »

MASTOÍDĂ, mastoide, s. f., adj. 1. S. f. Fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal, situate dinapoia urechii. 2. Adj. (Rar) Care ține de mastoidă (1), care se referă la mastoidă. – Din fr. mastoïde. Vezi definitia »