COSECÁNTĂ s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. [< fr. cosécante]. Vezi definitia »

GLIOBLASTÓZĂ s. f. proliferare intensă a țesutului glial. (< fr. glioblastose) Vezi definitia »

PLĂNTÚȚĂ, plăntuțe, s. f. Diminutiv al lui plantă¹; plantă mică, tânără. – Plantă¹ + suf. -uță. Vezi definitia »

BIOSECVÉNȚĂ s. f. secvență de soluri asemănătoare care diferă între ele prin felul și numărul organismelor. (< fr. bioséquence) Vezi definitia »

ORCHÉSTRĂ s.f. 1. Partea cea mai joasă a teatrelor antice grecești, unde se executau dansurile și în care stătea corul. 2. Ansamblu de instrumentiști care execută compoziții muzicale la diferite instrumente. 3. Loc (situat de obicei între scenă și public) unde stă orchestra într-un teatru etc. [Var. orhestră s.f. / cf. fr. orchestre, it., lat. orchestra]. Vezi definitia »