Definita cuvantului bălăcărie
BĂLĂCĂRÍE, bălăcării, s. f. (Reg.) Vorbă urâtă, murdară. – Din bălăcări + suf. -ie.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bălăcărie
DOXOLOGÍE, doxologii, s. f. Cântare liturgică închinată sfintei Treimi. – Din ngr. doxologhía. Vezi definitia »
JALUZÍE s. f. (Franțuzism înv.) Gelozie. – Din fr. jalousie. Vezi definitia »
RETÉNȚÍE s. f. 1. reținere, oprire. ◊ reținere și păstrare în gaj de către creditor a unui lucru al debitorului până când acesta va achita întreaga datorie. ◊ (fig.) stăpânire, înfrânare. 2. reținere și acumulare în organism a unor produse biologice datorită funcționării defectuoase a unor glande cu secreție externă. 3. proprietate a unor substanțe de a încetini evaporarea solventului cu care au fost amestecate omogen. 4. creare a unor bazine de acumulare pe cursul unei ape prin înălțarea nivelului acesteia cu ajutorul unor construcții speciale. (< fr. rétention, lat. retentio) Vezi definitia »
ROTISERÍE s. f. local în care se prepară și se vând diferite specialități de friptură. (< fr. rótisserie) Vezi definitia »
IPOHONDRÍE, ipohondrii, s. f. Stare psihică morbidă, caracterizată prin neliniște continuă, teamă și preocupare obsesivă de starea sănătății proprii; idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală pe care în realitate nu o are. [Var.: ipocondríe s. f.] – Din fr. hypocondrie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z