tumurlúc (-ci), s. m. – 1. Trunchi de lemn, butuc. – 2. Temniță, închisoare. – Var. tumurlug. Tc. tum(u)ruk „trunchi” (Tiktin, cf. Șeineanu, II, 368). Este dubletul lui tumurug, s. m. (Mold., lemn, par), cf. ngr. τουμπρούϰι, bg. tumruk, sb. tomruk; de aici turugă, s. f. (Olt., ciot), probabil în loc de *tumurugă (după Candrea, din lat. torus cu suf. -ugă). Vezi definitia »

ZĂPĂÚC, -Ă adj. v. zăbăuc. Vezi definitia »

surdúc² s.n. (reg.) nume de floare. Vezi definitia »

PRUSLÚC, pruslucuri, s. n. (Reg.) Vestă fără mâneci, din lână sau din stofă, pe care o poartă țăranii. – Magh. pruszlik (< germ.). Vezi definitia »

ȚÂMBURÚC, țâmburuce, s. n. Țumburuș. – Cf. țumburuș. Vezi definitia »