Definita cuvantului bălțătură
BĂLȚĂTÚRĂ, bălțături, s. f. Obiect colorat fără gust, cu culori multe și neasortate, încărcat. ♦ Pată de culoare deschisă la animalele bălțate. – Din bălțat + suf. -ură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bălțătură
ZURBÁLĂ s. f. v. zurba. Vezi definitia »
RIZEÁFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizáfcă s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »
búnă știínță (cu ~) (ști-in-) loc. adv. Vezi definitia »
FRIGOTÉHNICĂ s. f. ramură a termotehnicii care studiază tehnica producerii și utliizării frigului. (< fr. frigotechnique) Vezi definitia »
ENDOTOXÍNĂ, endotoxine, s. f. Substanță toxică a cărei eliberare nu are loc decât o dată cu dezintegrarea celulei în care se află. – Din fr. endotoxine. Vezi definitia »