ÎNFRUNTĂTÓR, -OÁRE, înfruntători, -oare, adj. (Rar) Care înfruntă (1). – Din înfrunta + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitiei. Vezi definitia »

MÂNĂTÓR, -OÁRE, mânători, -oare, s. m. și f. Persoană care mână vitele; cioban care dă oile la strungă; strungar. ◊ (Adjectival) Câine mânător = câine de vânătoare care adulmecă și urmărește vânatul. – Din mâna + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

ACAPARATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care acaparează. [< acapara + -tor]. Vezi definitia »

FÚNCTOR s. m. (log.) conector interpropozițional care joacă rolul de operator logic; orice cuvânt cu funcție sintactică. (< fr. foncteur) Vezi definitia »