PROSTĂNÁC, -Ă, prostănaci, -ce, adj., s. m. și f. (Om) prost, nătâng, bleg, prostan. ♦ Care denotă prostie. – Prostan + suf. -ac. Vezi definitia »

ipác adv. – La fel, așijderea. Sl. i paky „și încă o dată” (Cihac, II, 149; DAR). Sec. XVI, înv. slavism cultural. Vezi definitia »

BAIRÁC, bairace, s. n. (Înv.) 1. Steag de mătase foarte lat. 2. Unitate militară (de voluntari) care servea sub un singur drapel. [Pr.: ba-i-. – Pl. și: bairacuri] – Tc. bayrak. Vezi definitia »

tejiác s.m. (reg.) copac uscat; osiac. Vezi definitia »

pahuiác s.n. (reg.) băț. Vezi definitia »