ALBINĂRÍE, albinării, s. f. Stupină, stupărie, prisacă. – Din albină + suf. -ărie. Vezi definitia »

MINTÍE, mintii, s. f. (Reg.) 1. Haină lungă, de obicei îmblănită. 2. Anteriu (preoțesc). – Cf. scr. mantija. Vezi definitia »

METANEFRÍDIE s. f. organ tubular deschis spre exterior și spre cavitatea generală a corpului la anelide și moluște, cu funcție excretoare și de expulzare a gameților. (< fr. métanéphridie) Vezi definitia »

ARĂMĂRÍE², arămării, s. f. 1. Fabrică, atelier, prăvălie de obiecte de aramă. 2. Obiecte de aramă. – Aramă + suf. -ărie. Vezi definitia »

ELECTROGRAVIMETRÍE s.f. Metodă de analiză bazată pe extragerea cantitativă prin electroliză a unui metal la catod sau a oxidului metalic la anod și cântărirea substanței depuse. [Gen. -iei. / < fr. électrogravimétrie]. Vezi definitia »