REDUNDÁNT, -Ă adj. Referitor la redundanță, care prezintă redundanță. V. superfluu. ♦ (Rar; despre stil) Încărcat; plin de emfază, sforăitor. [Var. redondant, -ă adj. / < engl. redundant, fr. redondant, lat. redundans]. Vezi definitia »

MOMÉNT s. n. 1. interval scurt de timp; clipă, secundă. ♦ de ~ = de scurtă durată; efemer; ~ muzical = mică piesă instrumentală înrudită cu impromptuul. ◊ perioadă de timp în care se petrece ceva; etapă. 2. (art.) ocazie. 3. schiță restrânsă la maximum, care cuprinde un instantaneu din viața cotidiană. 4. mărime fizică egală cu produsul dintre o mărime dinamică și una sau mai multe distanțe. (< lat. momentum, it. momento, germ. Moment, fr. moment) Vezi definitia »

INCIDÉNT, -Ă, incidenți, -te, s. n., adj. I. S. n. 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni. ◊ Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze. 2. (Fiz.; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii. – Din fr. incident. Vezi definitia »

EXAURIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care slăbește, epuizează; epuizant; exhaustiv. [Pron. -xa-u-ri-ent. / < it. esauriente, cf. lat. exhaurire]. Vezi definitia »

LICITÁNT, -Ă s. m. f. participant activ la o licitație. (< germ. Lizitant) Vezi definitia »