EXTERIÓR, -OÁRĂ, exteriori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care este în afară de..., care este pe din afară, aflat dincolo de o limită; extern. ◊ Comerț exterior = totalitatea importurilor și exporturilor unei țări. 2. S. n. Partea din afară a unui lucru; fațadă. ♦ Mod de a se prezenta al unei persoane ca fizionomie, îmbrăcăminte, comportare etc.; ținută, înfățișare, aspect, alură. [Pr.: -ri-or] – Din fr. extérieur, lat. exterior. Vezi definitia »

DEGAZATÓR, degazatori, s. m. Substanță cu ajutorul căreia se degazează. – Degaza + suf. -tor (după fr. dégazeur). Vezi definitia »

ACRIȘÓR, -OÁRĂ, acrișori, -oare, adj. Diminutiv al lui acru². – Acru² + suf. -ișor. Vezi definitia »

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur. Vezi definitia »

DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește. – Dezamăgi + suf. -tor. Vezi definitia »