Definita cuvantului brigantină
BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă mică cu pânze, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie fixată de catargul acestei nave. – Fr. brigantine.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brigantină
ÁVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva. Vezi definitia »
JUNÍNCĂ, juninci, s. f. Vițea tânără (între un an și doi ani). – Lat. junix, -cis. Vezi definitia »
MAXILÍTĂ s. f. osteită a maxilarelor. (< fr. maxillite) Vezi definitia »
CHICÚȚĂ, chicuțe, s. f. (Reg.) Chiculiță. – Chică + suf. -uță. Vezi definitia »
MÁRNĂ s.f. Rocă sedimentară formată dintr-un amestec de argilă și calcar, întrebuințată la fabricarea cimentului. [< marne, it. marna]. Vezi definitia »